Prin atestare documentara comuna Robăneşti este asezata în partea de est a judetului Dolj, la granita cu judetul Olt, la o distanta de 8 km de orasul Bals si 18 km de municipiul Craiova.

Se învecineaza la est cu orasul Bals din judetul Olt, la nord-est cu satul Pîrsani, comuna Pielesti, la nord cu satul Câmpeni si la sud cu satul Lăcriţa Mare.

Comuna Robăneşti este amplasata la o distanta de 2 km de DN65 Craiova-Pitesti-Bucuresti si 500 m de statia CFR Robăneşti.

Asezarea este foarte veche, din 1456, de pe vremea lui Vlad Tepes. Numele comunei Robăneşti provine din nume de persoana - Roban - derivat pe teren românesc.

Satele Robăneştii de Jos si Robăneştii de Sus exista ca unitati administrativ distincte începând din sec. XVII.

În legatura cu satul Bojoiu exista documente din anul 1859 când vechiul proprietar al pamântului, serdarul Ioan Gigîrtul, vinde dupa 1850 mosia pe care era asezat satul Bojoiu lui Dimitrie Bojoiu, caruia îi poarta numele.

În anul 1913 se construieste primul local de scoala în satul Robăneştii de Jos, iar în anul 1932 se construieste un alt local de scoala în Robăneştii de Sus.

În anul 1864 are loc reforma agrara iar în anul 1896 împroprietarirea. În razboiul din 1916-1918 s-au dat lupte grele sub denumirea de "Sarja de la Robăneşti". În amintirea acelor bravi luptatori ai Regimentului 4 Rosiori în satul Robăneştii de Sus a fost ridicat un monument aducând aminte trecatorului despre luptele ce au avut loc pe aceste meleaguri.

Datorita amplasarii comunei la o distanta mica fata de orasele Craiova si Bals, comuna Robăneşti s-a dezvoltat foarte repede fata de alte comune, astfel ca daca pâna în 1920-1925 predominau bordeiele, cetatenii comunei au început sa-si construiasca case din caramida. Principala lor ocupatie era agricultura, dar începând din anul 1947 majoritatea barbatilor s-au angajat în orasele Craiova si Bals.

Între anii 1963-1964 s-a realizat electrificarea comunei. S-a continuat modernizarea comunei prin construirea unui dispensar modern, un magazin cu 2 etaje, o scoala cu 4 sali de clasa si laboratoare.

În prezent comuna Robăneşti este strabatuta de DJ641 Craiova-Mischii-Caracal, drum asfaltat.

În anul 1968 comuna Lăcriţa se desfiinteaza si se ataseaza comunei Robăneşti. Satele Lăcriţa Mare, Lăcriţa Mică si Golfin întregesc comuna Robăneşti, care are un numar de 2800 locuitori.

Satul Lăcriţa Mare este asezat la o distanta de 1 km de comuna Robăneşti. Numele actual al satului Lăcriţa vine de la un termen local - Lăcriţa - diminutiv de la Lacra. Satul aflându-se pe dealul dinspre miazanoapte, bordeiurile fusesera amplasate lânga padurile existente unde erau hatisuri formate din arbusti carora li se spunea Lacra.

Cu timpul cetatenii satului Lăcriţa si-au construit case din caramida, iar acum cetatenii se mândresc cu impunatoarele constructii, printre care: magazinul general, doua puncte medicale, doua biserici, un fost IAS, doua scoli, o moara.

Satul Golfin îsi trage numele de la boierul Nita Golfineanu - primul proprietar de pamânt în aceste parti. Actualmente s-a construit un magazin general, doua biserici, doua scoli, un camin cultural.

Comuna Robăneşti cu satele Lăcriţa Mare, Lăcriţa Mică, Golfin si Bojoiu este o comună cu oameni cinstiţi, care se ocupă cu munca pământului, cu creşterea animalelor, multi fiind pensionari care au lucrat în mai multe întreprinderi (CFR, IUG, Electroputere, Combinatul Chimic, IMMR).